Încercarea de a alunga temerile și întrebările prin făptura de fum a cuvintelor capătă dimensiuni de ...site. Pierdem sau câștigăm mutându-ne relaționările în spațiul generos al virtualului? Doar e un tărâm feeric - suntem Feți-Frumoși , nu cu stele pe dalbe frunți, ci cu sori pe profiluri... ori Ilene Cosânzene, nu cu bălaie cosițe, ci prin linkuri pestrițe...Fibra noastră de umanitate devine astfel mai ușor de ascuns în sertarele unei realități alternative, care ne ecranează însă și transparența dialogului și calitatea interlocutorilor. Mă întreb dacă nu deschidem astfel calea unei scindări a ființei interioare și dacă, tentați de somnul raționalului (ca să parafrazez o cunoscută sintagmă), nu eliberăm niscaiva monștri...
Pe de altă parte, ne scuturăm de zațul convenționalului și devenim parcă mai substanțiali, mai puțin formali și mai coerenți. Ne întoarcem astfel, spiralic, la nostalgicul ideal al căii de mijloc..."aurea mediocritas"...încercând să redescoperim echilibrul. Reușim?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu